andrei. with respect, with benefits and without obligations

2012-01-26T23:36:00.002+02:00

Stii cum o ia mintea aiurea si te balangane dintr-o amintire intr-o proiectie futuristica? Noroc cu linistea asternuta peste oras,astfel mai am si eu parte de ceva tsunami-uri existentiale. Asta seara mi-e gandul acoperit de pene de cioara..a naibii cioara neagra ca taciunele. La Universitate lumea vocifereaza,in parcarea din fata blocului masinile puturosilor mor sub omat,pisica toarce pe patura in pat, numai eu imi innec amarul pe un blog abia accesat de cei cativa amici plictisiti. Am multe teme pe care as abera pana la crapat de ziua insa azi n-am chef,de fapt in ultimele luni nu prea mai am chef. N-am chef de scris,n-am chef de invatat,n-am chef de munca,n-am chef de nimic. As putea sa traiesc intr-o letargie totala daca doar s-ar gasi cineva sa-mi plateasca facturile si eventual sa ma si hraneasca. Ma dau la anunt: adoptati-ma!!! Sunt din cale-afara de simpatic si tot atat de indolent. Imi place sa ma dau inexpugnabil insa stiu prea bine cat de usuratic sunt. Ies la o tigara...

Iar m-am plictisit...incep sa ma uit la Family Guy.

Lomography

2012-01-25T00:32:00.006+02:00

Deocamdata folosesc o aplicatie android:camera 360 pe HTC-ul meu si deja m-a fascinat.
Regulile Lomo conform site-ului http://www.lomography.ro/lomography/ :

1. Ia aparatul cu tine oriunde ai merge.
2. Foloseşte-l oricând - fie noapte, fie zi.
3. Lomography nu e un intrus în viaţa ta, ci o parte din ea.
4. Încercă fotografia de la nivelul şoldului.
5. Atacă obiectele dorinţelor tale Lomografice cât mai aproape cu putinţă.
6. Nu gândi! (William Firebrace)
7. Fii rapid.
8. Nu trebuie să ştii dinainte ce ai prins pe film.
9. Nici după.
10. Nu te preocupa de reguli.

Azi mi-am facut de lucru:

Mozart,the jumpy dog (tks2Alin)

2012-01-24T12:06:00.004+02:00

Un paradise sauvage - Chrissi Island

2012-01-20T01:16:00.007+02:00

The "westpark" train station

2012-01-13T14:42:00.011+02:00

I have lived near a railway station for as long as I remember ... whether it was in the southern or the western part of my city.Sometimes when I talk on the phone my friends ask me: "-What's that sound?! The train!?"
I stopped caring about the sound of the locomotives or about the gnashing sound of the trainwheels on the railway a long time ago.
I used to sit on the platforms of big railway stations,small or imaginary stations, always waiting for a train to somewhere else.
When i was younger my grandfather used to take me to the West train station. He knew that on the platform between the 3rd and 4th railway there was a pile of sand in which I could build castles. I remember the wind blowing thorough my hair every time a train arrived.
We all hear stories about people who run after the train and end up under its wheels, we hear about certain train wrecks, we read about the famous Orient Express and we accept the train name changing from fast train to interregional.
Even if one day I move somewhere else in this world ... I'll always remember the sound of the train in the western train station in my hometown, Ploiesti.

Sibiu/ Hermannstadt,Romania

2012-01-12T23:32:00.014+02:00

I have been desiring to visit Sibiu, the former cultural capital of Europe, since I can't remember when ... The city enchanted me from the first steps ... the great brick roofs as seen from the large square clock tower,the houses with their colored walls,the pedestrian area,the good food and the warm weather have calmed my soul down. The traditonal outdoor museum is the perfect place for a late autumn afternoon. I enjoyed so much sitting in the hay and looking for strange shaped clouds. The Liars Bridge and The Brukental museum, the karaoke night in the "Oldies Pub" and seeing an old buddy again turned my short trip into a nice little holiday memory...

my nameless cat

2012-01-11T01:14:00.008+02:00

I found her in the countryside, near the water,she stepped on the grass, fluffy, meowing for my attention, a young innocent soul on four feet. It was love at first sight ... I took her home, washed her, gave her food, brushed her and she fell asleep in my lap purring satisfied... somehow, more than 5 years have passed since then and I'm still in love with the beauty of her green eyes. Sometimes I feel like seeing my grandmother through her eyes, especially when I look at her standing by the window, watching people on the street, as my grandmother used to do. My beautiful nameless cat,you are part of my heart.

santoBLUEirini

2012-01-10T01:14:00.013+02:00

I remember a stifling heat. It was difficult to walk up the streets crowded with tourists. I was breathing slowly with the camera hanging around my neck and a bumping in my head. A blue-white realm, boundless, was lying in front of me... My friend wanted me to take a lot of pictures of her and she was pulling me all the time towards most sinuous places .. uff ... we had hardly moved among Russians and Italians, Poles and French to the souvenir shops .. just to hear the guide calling us back to the bus in order to proceed to another village. Water, water ... I was thirsty ... then I lost my friend in the crowd just to find her again buying small bargains for someone back home. We went to the beach where the sand is always black and I bathed all my frustrations collected during the day away .. sweet white wine... I drank and I fell asleep on the ferry on the way back ... It was a hot day .... I wish to come back to Santorini one more time but not in the middle of the summer and definitely for more than one day.

i play,i shoot,i like

2012-01-08T22:13:00.005+02:00

My photos show landscapes, beautiful places, others capture details of everyday life. In the near future I hope that my photos will express inner beauty and pleasant agitation, at first glance to fascinate and to hide profound messages behind them. We all have to start somewhere. I decide to start from HERE !!

PROCRASTINARE?

2011-02-14T23:42:00.005+02:00

In ultimul timp au trecut zilele pe langa mine degeaba. M-am regasit plin de energie si idei, nerabdator sa impart cu oricine entuziasmul meu si totodata m-am regasit inchis intre patru pereti ai constiintei mele plictisite, pregatita sa-mi anuleze orice incercare de a deschide usa. Asa ca orice actiune de incepere a vreunei activitati a fost anulata. La fel s-a intamplat si cu capacitatea mea de a lua decizii importante, a fost sugrumata din fasa. Si vad cum se scurg zilele. Vine noaptea din nou, ma suna un prieten si ma intreaba ce am facut azi sau in ultimul timp. Mi-am inlocuit prioritatile cu adevarat importante cu unele mici, amanand tot ce conteaza. Imi umplu timpul cu lucruri marunte care imi dau o falsa impresie ca sunt ocupat.

Sa fie din cauza stresului din ultimul an, din cauza vinei, a pierderii capacitatii de a valorifica ceea ce stiu, ceea ce sunt??? Sa fii ajuns sa ma demoralizez singur atat de tare? Sa nu-mi mai dau seama care e potentialul meu? Prea multe vise si dorinte de a atinge o perfectiune falsa indusa de prea multe filme si situatii rezultate in urma unor scenarii hollywoodiene,dorinte materializate stirb? Am visat prea mult? Mi-am dorit niste lucruri greu de atins prea mult? Am pierdut de tot simtul realitatii sau pur si simplu m-am invatat sa traiesc intr-o lume a mea incat nu mai pot fi coborat cu picioarele pe pamant? E bula mea de irealitate prea groasa pentru a fi sparta? Si cine s-ar deranja sa isi doreasca sa-mi sparga bula creata? Atatea semne de intrebare, atata neincredere, prea multe optiuni, citeam undeva ca cel care nu stie ce vrea sa aleaga se multumeste cu orice. Impulsul, atentia mea, capacitatea de a planifica, toate au plecat in vacanta? Le-am exilat departe de cortexul prefrontal?

Una din sursele procrastinarii este subestimarea timpul necesar pentru a analiza informatiile despre subiectul cercetat. Cand eram student mi s-a intamplat sa caut zile in sir materiale pentru realizarea unui referat dar m-am regasit in imposibilitatea de a termina de scris pentru ca aveam de revizuit multe opinii contradictorii, inainte de a putea sa-mi ofer punctul de vedere referitor la tema. Imi amintesc cand era sesiune. Se apropiau examenele si majoritatea dintre colegi, inclusiv eu, ne apucam de invatat cat mai tarziu, umflam porcul in ajun. Orice incercare de a scoate in evidenta importanta timpului necesar pentru pregatirea preliminara si utilitatea acesteia erau negate. Infulecam materia ,imi umpleam capul cu definitii,demonstratii ,reguli si principii pe care le boram a doua zi pe foaia de examen prin varful pixului. La primul pas afara din aula imi resetam memoria pentru a face loc materiei pentru urmatorul examen. Am fost student la zi, cu bursa chiar, am luat toate examenele cu note mari, dar daca ma intrebi cu ce m-am ales din toata facultatea, imi aduc aminte fete si intamplari, zambete si tigari, o zi a cartitei repetata 3 ani la rand si nicidecum vreo lege sau principiu economice.

Uneori ma simt nesigur cu privire la obiectivele mele si nu m-am simtit ciudat doar o data cu oamenii care par increzatori si orientati, ceea ce m-a facut sa traiesc mici dar intense episoade de depresie. Toamna trecuta as fi cerut ajutorul cuiva insa mi-a fost peste putinta sa gasesc o sursa de sprijin si intelegere si astfel m-am inchis si mai mult in mine, evitand contactul social chiar si cu prietenii foarte apropiati. M-am scufundat in lene, lipsa de vointa si pierderea ambitiei.

Toti cautam sa avem o viata linistita, dar unii dintre noi facem un tel principal din a evita situatiile care ne pot provoca disconfort inlocuindu-le cu activitati mult mai relaxante. N-am ajuns sa fiu fara nicio grija in ceea ce priveste indeplinirea unor sarcini pana la termenul limita pentru ca am evitat cu cat mai multa gratie sa imi caut un loc de munca. Sunt constient ca trebuie sa fac ceva cu viata mea, sa-mi caut un serviciu care sa-mi asigure un anumit grad de remuneratie astfel incat sa ma pot muta de acasa pentru ca traitul cu mama sub acelasi acoperis e cel mai greu lucru care l-am facut vreodata, insa aman lucrul acesta prin plecari repetate in strainatate pentru job-uri estivale si satisfactii trecatoare.

Si ceea ce ma deranjeaza si mai mult e faptul ca realizez ce nu e ok si ce ar trebui sa schimb si totusi nu misc un deget inspre directia asta. Cu toate astea,timpul trece si din cand in cand vorbesc cu oameni si oameni si cateodata chiar mi se pare ca zaresc luminita de la capatul tunelui chiar si pentru doar o fractiune de secunda. Poate ma judec prea aspru. Poate ar trebui s-o las mai moale.

Recomand - album - The Noisettes - Wild Young Hearts

2011-02-08T22:38:00.002+02:00

Cred ca inainte sa aud "Don't upset the rhythm" nu stiam cine sunt Noisettes. Mi-a atras atentia, fiind mediatizat intens in primavara lui 2009 si ramanand si cel mai bine clasat single al formatiei in uk charts, no.2. Am ascultat si primul lor album, exuberant si muzical in ciuda afinitatii fata de energia punkerilor amatori, insa acesta de fata s-a mulat pe sufletul meu, cu toate ca mi-a lasat un gust dulce-amarui si un zambet nostalgic pe chip de fiecare data cand l-am reascultat. Este despre dragostea adolescentina, agatata de prin locuri obscure si galagioase sau din contra,peste care dai din intamplare la un colt de cafenea; despre emotiile puternice si regretele de a doua zi, despre aventuri, prieteni vechi,despre entuziasm si ploi de zambete, despre despartiri si noi inceputuri...un mic carusel al relatiilor unor personaje necoapte, visatoare. Carisma solistei Shingai Shoniwa si sound-ul romantic-rock al anilor '60 mi-au ramas adanc intiparite in minte.

Preferatele mele sunt "Sometimes","Wild Young Hearts","Every Now and Then" si "Never Forget You".

1. "Sometimes"

Noisettes - sometimes

Asculta mai multe audio diverse

Cateodata incepem de la capat. O luam de la zero. Suntem in momentul in care avem nevoie doar de noi insine si nimic mai mult. Poate ne trezim cu cateva fragmente de remuscare sau vina si cautam sa ne cerem scuze unor fosti parteneri, dar in final mergem inainte singuri si siguri de alegerea facuta.

2. "Don't Upset The Rhythm (Go Baby Go)"

Cel mai de succes cantec al formatiei, un avertisment pentru spargatorii de petreceri si o invitatie la dans pentru toti oamenii noptii; melodia preferata in fundal, prietenii aproape, lumina stroboscoapelor si vibratia boxelor te duce in paradis.

3. "Wild Young Hearts"

Timpul trece si ne schimbam de la un anotimp la altul, suntem altfel cu fiecare persoana pe care o iubim; mai optimisti sau mai confuzi,cu asteptari mai ridicate sau la voia intamplarii, mai pasionali sau poate mai banali...suntem tineri si al dracului de salbatici in alegerile noastre pentru ca daca nu gresim acum atunci cand? La urma urmei poate ne intalnim chiar cealalta jumatate...din greseala!

4. "24 Hours"

Noisettes - 24 hours

Asculta mai multe audio diverse

O urma de regret dupa un "one night stand"; fara nume, fara cuvinte imparti patul cu o straina si la ivirea zorilor dispari tiptil. Alergam printre strazi, printre oameni, printre cerseafuri, in cautarea acelui ceva care sa ne faca sa ne simtim deosebiti.

5. "Every Now and Then"

Nostalgic, nelinistit si inlacrimat, un cantec despre o iubire neconsumata din cauza decesului unuia dintre parteneri, acompaniat de un videoclip la sentiment.

6. "Beat Of My Heart"

Noisettes - beat of my heart

Asculta mai multe audio diverse

"-Lasa-ma sa-ti arat cat de mult as putea sa te iubesc!" striga melodia asta. O melodie despre acordarea unei sanse omului ce-ti spune ca are sentimente fata de tine cu toate ca tu esti oarecum indiferent.

7. "Atticus"

Inspirata de personajul Atticus Finch din cartea lui Harper Lee, "To Kill a Mockingbird", castigatoare a premiului Pulitzer, piesa vorbeste despre iubirea sincera si fara prejudecati, despre riscul asumat in momentul in care aceasta este exprimata de unul dintre indragostiti indiferent de reactiei celuilalt: "so catch me when I fall or did I dive at your delight?".

8. "Never Forget You"

Regasirea unui foarte bun prieten dupa mult timp e un prilej de a depana cele mai frumoase momente petrecute impreuna. Cel mai bun motiv de a-ti lua o zi libera de la munca, de a te intoarce in timp si de a te ameti cu rasete si rom inainte de apusul soarelui.

9. "So Complicated"

Noisettes - so complicated

Asculta mai multe audio diverse

Uneori cadem pe ganduri si gandurile ne duc departe...poate prea departe,in situatii ipotetice care ajung sa ne faca sa ne indoim de persoana de langa noi, ganduri despre incredere, ganduri cu "daca" si "poate". De ce sa ne complicam atat de tare vietile in loc sa ne bucuram de moment?

10."Saturday Night"

Noisettes - saturday night

Asculta mai multe audio diverse

O sa te aprind si o sa te fumez si o sa privesc cercurile de fum cum se ridica. O sa-ti arat cine e seful. E sambata seara si toata lumea vrea sa se joace.

11. "Cheap Kicks"

Noisettes - cheap kicks

Asculta mai multe audio diverse

Tineri pasionali, ironici si mereu dornici de schimbare, nerabdarea lor strica tot, trecand de la zambete si saruturi in plina zi la respingere si inselaciune. Intr-o saptamana s-au intamplat atat de multe lucruri incat pare ca a trecut o luna. Lovituri ieftine? - rani adanci facute la intamplare.

Trecand din nou prin intregul album imi vad toamna trecuta in fata: iesiri si petreceri pentru a uita iubirea de-o vara, doar pentru a ma trezi in cearsafuri straine, prins in iluzia ca as putea transforma un "one night stand" in ceva mai mult, irosindu-mi energia in locul nepotrivit si intr-un final regasindu-ma dezamagit, nostalgic si gandindu-ma ca din greseli se invata.

Iubim, uitam, ardem amintiri, la naiba cu aceste salbatice,tinere inimi!

Recomand - film - All good things (2010)

2011-02-06T17:53:00.005+02:00

O poveste plina de suspans construita pe baza unei iubiri pasionale intre doi tineri ce provin din clase sociale opuse,care se transforma intr-un serial de obsesii si crime.
Filmul nu este o enigma greu de descifrat, dar ceea ce il face interesant de urmarit este faptul ca e bazat pe un caz real, Andrew Jerecki reusind sa aduca in prim plan fina linie intre dragoste si obsesie.
Cazul este unul aparent socant si totusi ,atat de intalnit. Actiunea se desfasoara în New York, Texas şi Los Angeles între anii 1971-2003.

David Marks este un tânăr bogat al cărui tată conduce o afacere imobiliară. Se îndrăgosteşte de Katie McCartthy, o frumoasă studentă la medicină şi în ciuda voinţei tatălui său se mută împreună cu Katie departe de metropola si afacerile familiei . Se căsătoresc şi după un timp, Katie observă comportamentul ciudat al soţului său, însă află că acesta este pus pe seama sinuciderii mamei sale şi că a avut probleme încă din copilărie, de când s-a întâmplat tragicul accident.

Sub presiunile tatălui, David intra in afacerea familiei iar Katie hotărăşte să-şi continue studiile medicale. Nu mai este la fel de legată de soţul său, fapt care îl enervează teribil pe David. Katie a reuşit să se detaşeze de sentimentele intense pe care le avea faţă de acesta din momentul în care a fost nevoită să facă un avort şi de când a observat că David nu mai este la fel de atent cu ea ca înainte. Prima scenă de violenţă a avut loc chiar de faţă cu rudele şi prietenii lui Katie, atunci când aceasta nu a vrut să meargă devreme acasa cu soţul său. A fost momentul în care s-a declanşat obsesia pentru ea şi implicit au urmat din ce în ce mai multe scene violente.

Uciderea câinelui pe care îl aveau, dispariţia lui Katie, deghizarea într-o femeie la mulţi ani după incedent, moartea celei mai bune prietene a lui David – sunt câteva dintre incidentele care îl incriminează pe acesta. După 20 de ani de la dispariţia lui Katie, cazul se redeschide însă…rămâne nesoluţionat.

Ryan Gosling afirma ca intotdeauna relationeaza cu personajele interpretate,acestea fiind diferite parti din identitatea lui, in cazul acesta ne arata fata unui om nesanatos mintal si isi joaca rolul foarte convingator. Personal nu am vazut o chimie extraordinara intre actorii principali, probabil deoarece Kristen Dunst nu este nici pe departe genul meu de actrita preferata.

Un film bun de vizionat vineri seara. Coloana sonora mi-a atras atentia intr-un mod placut,reusind sa-mi mentina starea de neliniste pe tot parcursul filmului, personal fiind un fan al genului. Ii acord nota 8/10.

seara de iulie

2011-02-04T22:09:00.001+02:00

sunt departe.
opreste muzica. inchide portierele. lasa masina sa zaca in spatele nostru....si ia-ma de mana; zambeste-mi. e aproape seara si e cald. imi ridic capul catre cer si inchid ochii. imi las bratele sa atarne usor pe langa si inspir...o gura mare,o gura nesatula de aer de tara. ma simt usor. iar tu ma iei de mana si ma tragi dupa tine. alergand prin iarba mare ma arunc in spinarea ta si ma simt aproape mic. ieri aveam 10 ani. ieri alergam cu soarele pe fata si vantul in par. ieri culegeam zmeura pe dealuri si alergam prin porumb. sunt 100 de motive pentru care m-as intoarce ieri. stii ca te-as iubi pana as muri. mereu mi-e dor de tine. mereu....mereu...
hai sa simtim iarba. mmm..pamantul e moale,sub caldura de peste zi. culorile se intrepatrund in cer,incet. dealurile tremura inspre orizont. murmura garla la picioarele noastre. iar apa trece usor peste cer...peste culori...racorindu-le. iti amintesti cand ti-am spus ca voi avea rabdare? si sunt atat de fericit ca atunci e in sfarsit acum..si acum e pentru seara asta,intotdeauna. stau cu capul intors spre tine si cu varful degetelor iti ating varful degetelor. daca ai fi o casa as locui in tine,toate zilele mele.
cate doua,cate trei...sfioase apar stelele. si miezul cerului ni se arata cate putin cate putin ca o harta catre maine. daca as fi in intuneric m-ai conduce inspre lumina. aici cerul e mai aproape. intinde mana si ai sa vezi ca poti strange cateva ganduri dintr-o stea. eu vreau sa incerc. imi ridic usor mana si imi doresc sa ajung sus,langa ele...sa le mangai cu degetele...sa le cuprind doar putin...sa le strang usor..sa curga un pic de praf peste umbrele de pe dealuri,sa le contureze formele...sa le straluceasca. piesa cu piesa,asa se imbina totul. sarut cu sarut,asa se scurg din mine,pe rand,pe rand.
zambetul asta il stii. brusc ma ridic. vreau sa imprasti lumina lunii din garla; s-o arunc pe pietre imprejur,pe iarba...pe tine....sa te ud cu lumina de luna de iulie. diamante? atatea cantece si filme despre pretioasele diamante. n-avem bani dar avem acum toate diamantele din luna. zboara peste noi,se aseaza pe noi,intra in noi...sunt noi. si noaptea e aprinsa. strange-ma la pieptul tau si imparte-ti pretioasele diamante cu mine. pune-mi-le unde le sta cel mai bine. pune-le pe buzele mele. am sa le sorb insetat. toropeala de peste zi m-a uscat. si parul tau e de abanos si pielea fina...
se face tarziu si-ar trebui sa ne intoarcem dar gandul la jungla de beton imi fura din stralucire. a aparut dintr-o data si e atat de ascutit. ma taie fara mila. vad mainile noastre desfacandu-se. vad colturile gurilor coborand. simt priviri mai reci. te pierd acolo. ma pierd acolo. si diamantele lunii devin negre si grele pe obrajii mei...curgand catre un zambet apus...rapus...scurs. linia dintre noi e mai bine conturata de muzica...e mai tare...scrasnetul pietrisului sub roti...e in ceata...tabloul unui sat prafuit in spatele nostru.
mai lasa-ma sa-mi ridic privirea o data inainte sa plecam. cerul e mai aproape aici,ti-am mai spus. un ultim suras stirb,un fluturat de gene,nostalgicc :va multumesc,stelelor.

Portia mea de rabdare

2011-01-07T16:30:00.002+02:00

Din totdeauna m-am regasit in unul dintre colturile ringului, transpirat, inversunat, nelinistit. Iar ea, tacuta ca de obicei, cu un zambet compatimitor, ma priveste blajin aproape indiferent. Stie ca sunt dispus sa lupt pana in panzele albe pentru ceea ce imi doresc acum,in momentul acesta. Stie ca va castiga. E atat de sigura. Oh,da! Ii pot citi siguranta impunatoare in ochi. As vrea sa fie sfidatoare, sa se dea mare si sa se impuna; sa se laude singura cu toate tertipurile sale de pret si sa-mi dea peste nas cu manusa de duel. Insa ea este atat de linistita si sigura pe sine fara a intrece vreo regula de bun simt , incat ma scoate din minti. E ca un drog. O vreau asa de tare dar totusi ma lupt caci stiu ca-mi va da dependenta, iar eu sunt un animal salbatic, sunt un leu …nimeni nu-mi dicteaza ce si cum sa fac; eu sunt propriul meu stapan. Jocul picioarelor si pumnii stransi, proteza de protectie ma jeneaza, parca nu mai pot respira, vreau sa aud gongul! Nu e nici prima si cu siguranta nici ultima mea rafuiala cu Rabdarea. O sa ma invete inca o data aceeasi lectie, aceeasi lectie pe care eu, ca un copil incapatanat ce sunt, refuz sa o retin si de aceea revin de fiecare data in acest ring pentru a-mi fi predata si explicata. Rabdarea n-o sa ma ia la pumni cu toate ca as vrea sa o vad vanata, ea nu o sa imi aplice vreun croseu stanga sau vreun uppercut cu toate ca mi-as dori sa o vad K.O., ea isi va pastra manierele, se va misca gratios intr-un dans de stanga-dreapta si ma va ameti din trei piruete. O piedica pusa cu delicatete sau un suav branci ma va trimite cu fata la podea. Ea nu va rade batjocoritor in spatele meu si nu-si va sarbatori victoria deoarece cu fiecare data cand ma gaseste in ring, gata de inca un meci, stie ca a pierdut…. Poate de aceea e si atat de tacuta…poate e de fapt trista…Rabdarea tot incearca sa-mi spuna ca lucrurile bune vin pentru cei ce asteapta insa eu ca un nebun i-o intorc spunand ca am asteptat deja prea mult; fiecare zi irosita nu se mai intoarce…nu poti cumpara momentele trecute. Iar ea ma priveste cu mila si-mi spune ca sunt zile irosite doar daca stau si ma gandesc ca nu pot avea ceea ce-mi doresc acum…intr-un viitor apropiat voi fi fericit insa pana atunci ar trebui sa valorific fiecare clipa…o carte citita, o plimbare cu un prieten, un film, sunt atatea lucruri cu care mi-as putea umple timpul in loc sa ma gandesc doar la ceea ce vreau acum, aici…ca un copil rasfatat ce sunt. Rabdarea e blajina; e grea si enervanta pentru cei ce n-o cunosc, insa atat de apreciata pentru cei ce ajung sa o cunoasca.
Acum stam la un pahar de impacare pe banca de langa ring. Suntem doar eu si ea. Si e atat de firava. Se uita la mine cu ochii ei mari si impaciuitori. Ar vrea sa ii promit ca o sa dureze insa stim bine ca ne vom reintalni. Peste o zi, peste o saptamana, poate o luna sau mai mult o sa ma razvratesc si o sa simt din nou mirosul imbacsit al podelei ringului de box. Si ea va fi intocmai la fel de neclintita si manierata in miscari, poate chiar un pic mai trista. Dar pana cand voi simti nevoia de a-mi lua portia de rabdare mai e timp. E timp destul cat sa clarific 2,3 probleme. Imi intorc capul si o privesc. Ea ma urmareste deja. Altcandva m-as fi fastacit dar altcandva e demult o amintire. Ea imi zambeste intelegator iar eu imi cobor privirea si dau afirmativ din cap. “-Ai dreptate!” si strang usor din buze. Poate am sa termin cartea aceea pe care am inceput-o cu ceva timp in urma. Da, chiar asta am sa fac.

"Donna avea 2 ani..."

2010-03-30T22:59:00.003+03:00

"Donna avea 2 ani cand s-a intamplat. Nu-si aminteste nimic. Timpul a trecut si noua ne place sa credem ca ne-am schimbat dar de fapt totul e la fel. Am apasat clanta si usa s-a deschis. Blonda din dreptul mesei,tipul cu sapca albastra si cei doi interlocutori ai lui au intors privirea inspre mine. Jacheta mea inca miroase a benzina. N-a fost o zi usoara de munca. Inchid incet usa,imi sterg sudoarea imaginara de pe frunte si strang din buze. Dau din cap si ei imi raspund la salut. Era vara atunci. Prima noastra iesire in mijlocul naturii. Conduceam un Chevy batran care parea sa se dezmembreze total la cel mai mic impact dar care era comoara mea. Lidia radea in dreapta mea. Donna era in bratele ei si cateva raze de soare o faceau sa-si tina ochii intredeschisi. La radio se auzea Bryan Adams - Summer of '69. Aveam o urma copilareasca de zambet intiparita pe chip. Annie fredona de pe bancheta din spate. Isi legana ursuletul de plus in ritmul melodiei,Tommy-bear,dupa numele unchiului ei preferat,fratele Lidiei.
-Haide,tata,canta cu mine!imi spuse.
Am zambit un pic jenat:
-Sunt prea batran pentru asta.
-Ce? Batran? Nu poti fii serios!?! Asta ar insemna ca si eu sunt batrana,iar Jackie mi-a spus acum cateva zile ca nu-mi da mai mult de 25 de ani! mi-a dat Lidia peste nas.
-Oho,ai vrea tu!i-am zambit ironic inapoi.
-Bucata ruginita ce esti!mi-o taie din scurt.
-Nu,tata e cel mai tare!
-Merci,Annie! Vezi,Lidia,o am pe cea mare de partea mea. Jocul s-a terminat. Echipa albastra castiga. Bate palma,Annie!
-Nu,nu,nu! Eu o am pe cea mai dulce fiinta din lume chiar aici si ea valoreaza cat un jackpot de 1000 de puncte. Voi ati pierdut,noi am castigat. Si ii atinse palma Donnei in semn de onorare a victoriei. Apoi zambi,atat de cald inspre mine incat pret de o secunda toate momentele frumoase pe care le-am petrecut mi-au trecut ca un flashback prin fata ochilor: prima intalnire,primul sarut,prima noapte uitandu-ne la stele,nasterea lui Annie,nunta,nasterea Donnei,aniversarile,toate momentele de tandrete alaturi de femeia visurilor mele. Am luat-o de mana si i-am zambit inapoi din toata inima.
De-atunci nu am mai stiut sa zambesc. A fost ca si cum as fi uitat sa merg pe bicicleta,ca si cum as fi uitat sa inot. Asa,dintr-o data s-a ivit un perete negru intre gandurile mele si actiuni. Imi imaginam ca merg pe bicicleta,eram urcat in sa dar la prima pedalare imi pierdeam echilibrul si cadeam cu barbia in pamant. In clipa exact urmatoare eram in apa. Stiam ca trebuie sa dau din maini si din picioare pantru a ramane la suprafata dar era ca si cum aveam doua ghiulele legate de picioare. La fel era si cu zambitul. Din politete sau la o gluma buna as fi vrut sa-mi ridic colturile gurii,sa-mi curbez usor buzele in sus dar muschii fetei parca imi erau paralizati. Creierul meu isi pierduse functia prin care se realiza zambetul. 17 iulie e ziua in care zambetul meu a murit.
Am tras un scaun si m-am asezat. Tipul cu sapca albastra a luat loc langa mine si ceilalti rand pe rand la fel. Un tanar cu ochelari si camasa galbena s-a apropiat de pupitrul din fata noastra si ne-a salutat:
-Bine ati venit! Sper ca toti ati avut un weekend linistit. O sa incep prin a va spune ca azi este o zi mareata pentru cineva de aici. Chase,te rog,vino in fata sa ne impartasesti bucuria ta.
Inchid ochii pret de cateva clipe. Inspir adanc si ma ridic. Merg la pupitru si incerc sa-mi adun vorbele. Imi dreg vocea si incep:
-Salut!Eu sunt Chase!
-Buna,Chase!spun toti in cor.
-Azi implinesc 6 luni de cand am baut ultima data.
Ei ma aplauda. Imi ridic capul din pamant. Vad cateva zambete de incurajare. Ma cred un castigator. Dar ei nu stiu. Nu stiu ca eu sunt cel mai mare invins. Azi se implinesc 2 ani de cand Lidia mi-a ucis copilul."

Vara asta

2009-06-22T01:38:00.006+03:00

Vara e deja aici...as fi vrut sa merg la B'estfest si la Watumi Fringe Festival si la ArtMania si de ce nu, la Liberty Parade si sa ma bronzez si sa ma simt bine, sa cant si sa dansez cu prietenii, sa ma plimb prin orase si pe plaja, sa descopar formatii si locuri noi, sa m-apuc de desenat si sa-mi cumpar suveniruri de peste tot, sa fac sute de fotografii si apoi sa le lipesc pe peretele de langa birou, sa adorm sub stele si sa ma trezesc infrigurat ca sa vad rasaritul ,sa sar peste focul de tabara si sa ma imbat pana dau afara tot din mine. As fi putut face multe vara asta daca as fi avut bani si prieteni care sa ma insoteasca. Dar n-am!! Asa ca plec din nou in Grecia sa muncesc intr-un hotel pe o insula mica,linistita si sa meditez...
Aegina e insula, la vest de Atena...Pare calma si melancolica...cu temple antice si porturi pitoresti, cu plaje micute si taverne colorate. Sper sa ma adun si sa revin proaspat dupa trei luni de toropeala. Bine ca muncesc in tura de noapte la receptie...m-am scos. ;)

O vara placuta tuturor celor care va aruncati ochii pe blogul acesta si daca ajungeti sa faceti unul dintre lucrurile pe care le-am insirat mai sus,sau altele la fel de frumoase, spuneti-mi cum a fost.

Salve!!

De la o gluma isteata la apelativul "fah!!"

2009-06-06T16:24:00.005+03:00

Dupa doua beri atmosfera era mult mai relaxata. Incepusem cu glume care mai de care mai hilare cu toate ca pe unii din cei de la masa era prima data cand ii vedeam. In dreapta mea era "psiholoaga",in stanga o blonda isteata foc, avocatzelu' in capu' mesei, sora tipei de langa mine, o fosta colega de generala, prietenul ei glumet din cale-afara si nepotul directoarei liceului unde am invatat care incheia pleiada de chipuri cu care am schimbat pareri si am impartit glume timp de cateva ore bune pana tarziu dupa miezul noptii de sambata.
Am ras si am vorbit despre cate-n luna si in stele. Foste prietene, replici de agatat, telefoane, mancare si politica, despre mersul la baie, despre amintiri, despre ochelari si ochelaristi, despre bruneta carliontata de la masa de alaturi, am vorbit cate un pic despre fiecare si despre nu stiu inca cate alte zeci de nimicuri. Atat de relaxant cum treceam dintr-un subiect in altul fara sa presam limitele bunului simt. Atat de surprinzator cum se gaseau mereu cate 2,3 pe un subiect comun si ceilalti li se alaturau. Atat de istete glumele prietenului colegei de generala. Nu au fost bisericute la masa aia; nu au fost momente de tacere stanjenitoare sau priviri cu mesaje ascunse. Toata lumea era degajata, sorbea lenes din cand in cand din pahare si se lasa mai adanc purtata de valurile discutiei.
La un moment dat am tacut si pentru o clipa am privit in jurul meu: cutii de cola si sticle goale de bere, telefoane si scrumiere pline, zambete si iarasi zambete,oameni impliniti,fericiti si m-am simtit fericit, inteles, implinit pret de cateva secunde. A venit si timpul sa ne despartim. Cu promisiuni sa repetam experienta am plecat fiecare pe drumul lui.
Eu am mers sa ma intalnesc cu o tipa,vecina de-a mea pentru a merge impreuna acasa. Era cu iubitul ei si cativa prieteni la un fast-food. N-a fost nevoie sa ma apropii prea mult si i-am vazut,cu haine in culori tipatoare si sclipicioase,pantofi prea inalti si suvite oxigenate, vorbind tare, respingatori, el si ea,coca si pitzi in carne si oase, un cuplu din gasca respectiva. Am ingitit in sec si-am tacut. Ne-am asezat la o masa. S-au auzit manele fredonate si cereri "politicoase " de tigari. Am stat putin inainte sa scriu randurile astea, am inchis ochii si-am dat din cap in sens dezaprobator caci imi vine greu sa descriu ce am in cap intr-un mod finut. Sa zicem doar ca "fah!!" era la ordinea zilei alaturi de alte gesturi in timpul mesei frugale. Exact in acele momente am simtit cu adevarat diferenta extraordinar de mare dintre cei de fata si cei cu care imi petrecusem seara atat de bine cu ceva timp in urma. Era ca si cum ai compara o zi perfecta de vara cu cea mai rea si rece zi de iarna, mult prea frumos spus; ca si cum ai compara un parfum scump pe o piele fina de bruneta intretinuta si o bashina scarboasa de muncitor intr-o zi torida de vara intr-un mijloc de transport in comun. Nice,huh?
Asta-i Romania in care traim....extremele se adancesc din ce in ce mai mult. Intr-o parte parfumatii si in cealalta bashinosii...partea comuna tine de aerele fiecaruia si mai precis de aroma...Aroma ta care e?

Ploua cu compromisuri!

2009-06-03T23:21:00.009+03:00

"Azi m-am trezit in mijlocul muntilor de gunoaie. Cauciucuri, conserve, sticle, cutii, saci imensi, fiare vechi, sosete rupte si pantaloni jegosi, garnituri si baterii, furtune, sarme, bucati de zid, invelite-ntr-o plapuma de noroi, stateau si ma priveau ostentativ, gata sa se pravaleasca asupra-mi. Cerul era gri. Nori de petrol se inghesuiau napustindu-se deasupra mea. N-am apucat sa clipesc a si inceput sa ploua. Grabit, zgomotos, cu table grele si cenusii, cu tuburi tari, cu namol, ploua cu mustrari de constiinta si cu regrete si cu tradari. Ploua cu neincredere si cu secrete murdare, cu priviri plecate, cu maini tremurande. Ploua cu compromisuri. Si m-am vazut nevoit sa ma adapostesc sub gunoi caci daca as fi ramas in ploaie atunci m-ar fi strivit. Am gasit o tabla si m-am ghemuit sub ea."

Incheiem zi de zi contracte de compromis. Ne semnam in josul paginii, pe linia punctata si zambim. Fie ca in loc de 10 bani primim o guma ca rest la magazin, fie inghitim supa mamei prietenei si ii spunem cat de buna i-a iesit cand de fapt ne vine sa boram exact in momentul urmator. Unele compromisuri tin de bun simt. Cedezi locul in autobuz unei doamne mai in varsta; ii deschizi usa la restaurant prietenei; inghiti in sec dupa ce ai facut un compliment unei tipe pentru a o face sa se simta mai increzatoare cu toate ca in sinea ta iti spui ca arata ca o vaca; iesi in clubul X pentru ca toti merg acolo, cu toate ca muzica e de proasta calitate si mai bine ai fi stat acasa s.a.m.d.. Masca compromisului este acel zambet fortat de care orice om cu bun simt ar trebui sa-si dea seama si care e folosit de atatea ori la incheierea intelegerii, ca o pecete. De la a un compromis mic se ajunge la altul si daca nu stii cand sa te opresti ajungi victima propriilor tale actiuni. Consider ca exista anumite compromisuri ce sunt necesare, de exemplu intr-o relatie, si compromisuri daunatoare, incheiate de oameni slabi, aflati in situatii in care gandesc ca nu mai exista alternativa. Astfel auzi cum tipa aia atat de frumoasa e cu uratu' ala fiindca el are bani si ea nu, sau omu ala a fost batut de camatari pentru ca avea datorii la ei. Nu trebuie sa te dai batut. Speranta nu moare,noi suntem cei care renunta la ea. Nimeni nu a zis ca va fi usor. Dar macar poti incerca. Si daca ai incercat o data si nu a mers, atunci mai incearca o data si inca o data. Intr-un final vei reusi. Roata se invarte intotdeauna.
Sunt unii care fac un compromis si-l iau ca pe un rau necesar, ca pe un impediment ivit in drumul catre ceva mult mai mare si care, odata ajunsi acolo unde-si doreau, o sa-l priveasca ca pe un arc si nu ca pe o groapa. Ei sunt cei ce reusesc sa traga foloasele.
Si sunt altii ce se complac dintr-o intelegere intr-alta si ajung secati de regrete, ajung sa caute o mica sclipire intr-o mare de intuneric cand de fapt soarele straluceste chiar in fata lor. Si regreta. Sunt cei care se scuza mereu. Sunt cei care se ascund. Sunt cei care zambesc excesiv si sunt grabiti. Sunt printre prietenii nostri. Cateodata suntem chiar noi.
Depinde de puterea de caracter a fiecaruia cand sa ne ridicam si sa strigam "STOP!!! PANA AICI!!!".

"Inghiontit din toate partile, sub acea tabla ce-mi oferea o oarecare protectie fata de ploaia atat de grea ce cadea, dar care stiam ca va ceda curand, am gasit o bata veche de baseball. Am apucat-o rapid,parca dintr-un instinct primar si m-am repezit afara. Am calcat intr-o groapa si m-am improscat cu noroi. Fiarele cadeau. Pietrele cadeau. Bucati de carton si tabla,resturi menajere, toate cadeau. Si cadeau parca cu atata putere de se infigeau in pamant ca niste sageti. Am ridicat privirea. Am pus piciorul drept mai in fata. Bata am dus-o usor inspre spate. Am asteptat o secunda........doua.....si am lovit. Piciorul stang s-a incordat. Toti muschii mi s-au contractat. Bata a sfasiat aerul. S-a auzit un poc si un tang prelung. O durere scurta mi-a paralizat mainile pentru un moment. Am inchis ochii instinctiv. Bucati de tabla s-au imprastiat in jurul meu. Am deschis ochii. Am schitat un zambet. Apoi din nou am luat pozitia de lovit. Bata suiera pe langa capul meu. In stanga,in dreapta, in jos si-n sus din nou loveam fara incetare. Picaturi de sudoare imi impresurau fruntea. Si am continuat. Nu m-am oprit pana in acea clipa. O raza a strapuns peretele negru de nori. S-a intins pana la mine in brate. Am ridicat privirea. Si am zambit. Ploaia se oprise in sfarsit."

Beatbox&Beardyman

2009-05-27T18:03:00.007+03:00

Darren Foreman (n.14 mai 1982) este un beatboxer din Londra. Venit la Brighton in 2001 pentru a studia la Universitatea din Sussex, il vede pe Rahzel prestand live si astfel incepe sa practice beatbox-ul la un show improvizat in 2002. Si-a castigat porecla-Beardyman-deoarece la momentul respectiv avea barba.
A avut gig-uri si inregistrari cu Klum-Z-Tung si impreuna au prezentat "Get Lucky tv’s The Freestyle Show", in 2005. A mai colaborat cu Grooverider, Killa Kela, Marky, Groove Armada, Squarepusher, Jazzy Jeff si Andy C. In 2006 s-a luptat pentru a deveni Campion beatbox in UK, iar titlul pastrat si in 2007 l-a facut primul beatboxer care a castigat doua campionate consecutive din istoria Regatului. Beardyman foloseşte in actele sale umorul, la fel de des ca si beatboxul .

Impreuna cu JFB, a creat evenimentul fenomen in Anglia numit Battlejam - un show inovator bazat pe improvizatie in care DJ-ul infrunta MC-ul si publicul participa la spectacol. Show-ul lor imbina genurile Hip Hop, Breaks, Reggae, Ragga, Dancehall, Jazz, Funk si Drum‘n’Bass.

In septembrie 2008 Foreman a fost MC pentru Fatboy Slim's Big Beach Boutique 4 din Brighton.

Beardyman il citează pe Lyrebird ca o forma de inspiratie.

Artistul utilizează echipamente de DJ, cum ar fi Korg Kaoss Pad 3 pentru a-si schimba vocea.
( date din wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/BeardyMan )

Mai multe detalii pe pagina oficiala a lui BEARDYMAN .

Sambata, 30 mai,ora 21:00, La Hala de Muzica (Sos Mihai Bravu 475, Bucuresti) va avea loc un battle sesion unic BEARDYMAN / JFB / VASILE / TREMOUR. [ intrare 40 lei ]
Hala de Muzica este unul din cele mai noi cluburi din Bucuresti, cu o capacitate de peste 1800 de persoane, 30 de paturi si 70 de butoaie pe care sa-ti pui bautura si sa te simti bine. Atuurile acestui club sunt scena de 9/6 , un ecran HD de 7/4 si distractia garantata.

Salve !!

"Cap ou pas cap ?!"

2009-05-22T23:19:00.007+03:00

Azi am vazut "Jeux d'enfants".

Mi-a placut. Actiunea s-a petrecut intr-un ritm rapid, provocarile dintre cei 2 protagonisti au fost amuzante, un pic de actiune, un pic de dragoste, un pic de ras...n-am adormit in scaun...foarte rau! Hai ca-l recomand celor indragostiti ca sa aprecieze pe cel/cea de langa ei si celor parasiti ca sa le dau motiv de suicid>:). Amar.

Salve !!

"tag" test mai greu decat am crezut...mm..

2009-05-21T01:59:00.017+03:00

Stand acasa si neavand ce face, am inceput "sa surfez prin blogosfera"(m-am dat dracu')si in pelerinajul meu prin aceasta pseudolume captivanta,am dat de un asa numit test "tag". Cred ca am mai vazut ceva de genul asta pe hi5'ul cuiva, si am zis sa il iau si eu mai ~~in serios~~ la misto sa vedem ce iese...Uite ce a iesit:
A
- Available: DA
- Age: 20
- Annoyance: SOSETELE UDE, VARZA CALITA, cacarezele de oaie, pantofii lacuiti la trening, perciunii taiati din loc in loc si floacele pe post de halaciuga, manelele si mai ales manelele remixate, animalele care vorbesc tare la telefon pe strada, profesorii de informatica, ciorile(animalele-pasarile...alea negre de fac "cra-cra"), ploaia mocaneasca, oamenii care se baga in seama singuri, sa merg cu ratb'u vara(pfff), rozu,verdele tipator,tot ce e strident, vorba multa si proasta, glumele rasuflate, stereotipurile, oamenii ingusti la minte, vanzatorii cu aere de superioritate(mm), cozile, sa am de-a face cu statu- tot ce tine de acte,hartogaraie,cacat(du-te de la camera 1546 la camera 4628, du-te sa-ti semneze pulea-spataru s.a.m.d.), paru de pisica, mustata la fete, ouzo, ciorbele mamii(cu morcovi nefierti si leustean), frigu, jegu de pe picioare cand umbli vara in papuci, garoafele, imbulzeala de la biserica de Inviere, ingamfatii, jandarmii de cartier, cersetorii insistenti care daca vad ca nu primesc nimic te injura, fruntile mari, grataru' de 1mai, ciocatele, angajatii la banci, "pisi", paru' slinos, monedele de 1 si 5 bani(useless), gestu de a arunca ceva pe jos cand ai tomberonu la 2 metri in fata, ciorba de burta, copiii care se cred "emo", jocul de table, fleoshcaiala dupa topirea zapezii, animalele calcate de masini, umbrelele cu spite rupte, cariile, revistele glamorous , [daca tot continuu o sa umplu pagini intregi, ma opresc aici azi ].
- Allergic: LA PROSTIE...HEADSHOT
- Animal:
- Actor: Adam Sandler
B
- Beer: [bir] blanuri si galbeni, in rest doar la butoi
- Birthday/Birthplace: in fiecare zi e ziua mea
- Best Friends: n'am
- Body Part on opposite sex: BUZE,OCHI,SANI
- Best feeling in the world: VACANTA,CARAIBE,TOLANIT PE O PLAJA LA APUS,FARA GRIJI
- Blind or Deaf: FARA PAR PE MAINI
- Best weather: MAI-IUNIE(CALD FARA SA FIE SUFOCANT SI VANTUL MAI BATE USOR DIN CAND IN CAND)
- Been in Love: ELE CREDEAU CA DA
- Been bitched out: RIGHT...
- Been on stage: LIFE IS LIKE A STAGE AND WE ARE THE ACTORS
- Believe in yourself: CUM
- Believe in life on other planets: DESIGUR
- Believe in miracles: "YES,YES I DO BELIEVE IN MIRACLES"
- Believe in Magic: DUPA 2-3 BERI
- Believe in God: NU PREA
- Believe in Satan: NEAH
- Believe in Santa: DAP..TRE SA O VIZITEZE LUNAR SI SPER SA NU FACA SURPRIZE
- Believe in Ghosts/spirits: MAI ALES IN CELE REINCARNATE IN ANIMALE
- Believe in Evolution: IDEM BELIEVE IN GHOSTS
C
- Car: CU BOI - NICOLAE GRIGORESCU
- Candy: CE CAUTA ASTA AICI?
- Color: ROSU
- Cried in school: DIN DRAGOSTE PENTRU FIZICA
- Chocolate/Vanilla: CARAMEL
- Chinese/Mexican: MEXICANA AI-IAI-AI !!!
- Cake or pie: COKE
- Countries to visit: Burkina Faso, Burundi, Comoros, Djibouti, Eritrea,Kiribati,Lesotho,São Tomé and Príncipe, Togo, Tuvalu.
D
- Day or Night: PE'NSERAT'
- Dream vehicle: PEGAS INARIPATUL
- Danced: DA
- Dance in the rain: DA
- Dance in the middle of the street: DA
- Do the splits: DARE ME
E
- Eggs: 2OUA
- Eyes: 2OI
- Everyone has: EYES
- Ever failed a class: CLS.1 LA TREN
F
- First crush: ALEXANDRA UNGUREANU
- Full name: FULL HAND
- First thoughts waking up: "-TRECI INAPOI IN PAT?"
- Food:
G
- Greatest Fear:
- Giver or taker: TAKER
- Goals: NIRVANA
- Gum: ORBIT...DROPS
- Get along with your parents: IMPARTIM JOINTU'
- Good luck charms: O LABA DE IEPURE CA BRELOC

{AM TOT ASTEPTAT CEVA LEGAT DE "G", DEZAMAGITOR}
H
- Hair Colour: FUCSIA CU PICATZELE TURCOAZ IN DUNGI OCRU
- Height: [HAIT]
- Happy: NICE2MEET U2
- Holidays: VACANTA DE TOAMNA
- How do you want to die: NU VREAU SA DAU DOAR SA IAU, AM ZIS MAI SUS CA SUNT "TAKER"...THIS IS GETTING RIDICULOUS
- Health freak: SEX FREAK
- Hate: [HEIT]
I
(In ~~guys~~/girls)
- Eye colour: CAPRUI
- Hair Color: BRUNETA SAU SATENA
- Height: [HEIT] THAT'S A HATTRICK
- Clothing Style: NO CLOTHES
- Characteristics: 90-60-90
- Ice Cream: ALL OVER HER
- Instrument: MINE, OF COURSE
J
- Jewelry: UN BELCIUG IN NANAU
- Job: HANDJOB,BLOWJOB
K
- Kids: VEZI M.J.
- Kickboxing or karate: KUNG FU (PANDA)
- Keep a journal: SE PUNE BLOGU'?
L
- Longest Car Ride: CU 30'U PANA LA UPG LA PRANZ
- Love: LA ASA AGLOMERATIE, UN GANG BANG
- Letter: VOCALE IN GENERAL
- Laughed so hard you cried: DE PREA MULTE ORI
- Love at first sight: OGLINDA
M
- Milk flavour: LAPTE DE CAPRA
- Movie: SCARY MOVIE 2
- Mooned anyone: MOON ECLIPSED EVERYONE
- Marriage: @FERNANDO..."-TAMPITULE!!"
- Motion sickness: AFECTIUNI ALE AXONILOR PROXIMALI AI MOTONEURONILOR ASOCIATE FRECVENT CU FASCICULATII (SUNA DESTUL DE NASPA)
- McD’s or KFC: BURGER KING
N
- Number of Siblings: BRO
- Number of Piercings: IN AFARA DE BELCIUGU DIN NANAU, ALEA DIN SFARCURI SI BILELE DE PE PULA, CRED CA MAI AM UN DIAMANT IN URECHE( E FAKE DA' LE INNEBUNESTE PE FETE)
- Number: FA TU SOCOTEALA
O
- Overused Phrases: “UITE-O CIOARA! 1-0”
- One wish: PEACE AND LOVE FOR THE EARTH
- One phobia: ACAROPHOBIA
P
- Place you’d like to live: CARAIBE
- Pepsi/Coke: MIRINDA
Q
- Quail: MANIPUR BUSH-QUAIL, PERDICULA MANIPURENSIS
- Questionnaires: AUTO
R
- Reason to cry: NAOMI
- Reality T.V.: MY OWN LIFE
- Radio Station: RADIO SHANTZ
- Roll your tongue in a circle: RIGHT ROUND WHEN I GO DOWN
S
- Song: DAN ANDREI - BALADA CONDUCATORULUI (BOOLA REMIX)
- Shoe size: 10.0 US
- Sushi: MUSHI-MUSHI
- Skipped school: DA
- Slept outside: NU,MI-E FRICA DE CAPUSE(VEZI FOBIILE)
- Seen a dead body: DA
- Smoked: DA
- Skinny dipped: DA
- Shower daily: VARA
- Sing well: BARITON
- In the shower: LA FILARMONICA MUNICIPALA
- Swear: "JUR
- Stuffed Animals: CURCANI DE 8 SEPTEMBRIE
- Single/Group dates: SUNTEM ATATIA FRATI SI SURORI,DECI CAM 3-4 CURCANI
- Strawberries/Blueberries: CU NEBUNELE MERG CA UNSI
- Scientists need to invent: ELEFANTI CU GAT DE GIRAFA, ARIPI DE FAZAN, OCHI DE LIBELULA SI PICIOARE DE GAZELA
T
- Time for bed: CHIAR E ASA IMPORTANT SA VB. DSPR, PATU MEU?
- Thunderstorms: E REZISTENT LA FULGERATURI, L-AM BOTEZAT CHIAR FULGERICA CEL VITEAZ
- Touch your tongue to your nose: EU NU, FULGERICA POATE
U
- Unpredictable: CA O TORNADA
- Under the influence: NU, CA MA DUC
- Understanding: MAI GREU
V
- Vegetable you hate: LEUSTEANU'
- Vegetable you love: COUCH POTATO
- Vacation spot: CARAIBE
W
- Weakness: SUNT INDOLENT
- When you grow up: I'LL BE OLD
- Which one of your friends acts the most like you:
- Who makes you laugh the most: PRIETENU DE MAI SUS
- Worst feeling: FRUSTRAREA, MIE NU-MI IESE CHIAR ASA BINE CA LUI
- Wanted to be a model: VROIAM DAR MI-A LUAT-O INAINTE
- Where do we go when we die: NE REINCARNAM
- Worst weather: URAGANU'
- Walk with a book on your head: EU SI AIA CU COSURILE DE 20KG DIN AFRICA
X
- X-Rays: X-MAN
Y
-Year it is now: 2009
-Yellow:
Z
- Zoo animal: LEMURUL
- Zodiac sign: OPIUCHUS

LAST PERSON WHO…
1. Slept in a bed beside you?: FULGERICA
2. Last person to see you cry?: MY COW
3. Went to the movies with you?: JOHN DOE
4. You went to the mall with?: O STUDENTA LA LIMBI
5. You went to dinner with?: ACEEASI STUDENTA, PRIETENA EI NE-A INSOTIT
6. You talked to on the phone?: *222
7. Made you laugh?: VACA MEA A INCERCAT SA O IA PE MAIMUTA LA CONCURSU DE SCHIMONOSELI (LU' FULGERICA I-AU SARIT ARCURILE)

GATA!!!

GEEZ...MA SIMT DE PARCA AS FI FOST CENTRUL SPIRALEI OMENESTI A LU' BIVOLARU!

SALVE !!

la firu ierbii...

2009-05-20T22:23:00.025+03:00

Azi aberez:

Stabilitate.

Unii cauta asta din totdeauna. Altii nu s-au gandit niciodata la ea pentru ca au luat-o ca si cum li s-ar cuveni. Iar altora le e pur si simplu bine asa cum sunt.
I-am intalnit macar o data pe fiecare.
Am intalnit cel putin o fata care nu putea sta macar o zi fara a nu avea un iubit. Am avut cel putin un prieten care nu avea grija zilei de maine caci parintii lui ii ofereau acea stabilitate materiala mult dorita de atatia. Si am intalnit si oameni care-si urmaresc visele cu ardoare si, de exemplu, isi dau ultimii bani pe un bilet de tren pentru a ajunge la o competitie de dans.

STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine aşezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanţe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacţie. ♦ (Despre populaţii) Care locuieşte permanent în acelaşi loc. – Din lat. stabilis.

STABÍL adj. 1. v. fix. 2. fix, permanent, statornic. (O aşezare ~.) 3. fixat, sedentar, statornic, (înv.) aşezător, stătător. (Populaţii ~.) 4. statornic, (pop.) vătraş. (Ţigani ~.) 5. v. consecvent. 6. v. du-rabil.

Si eu am avut cel putin o relatie stabila daca ma gandesc ca amandoi stateam in acelasi oras.
Un job , respectiv banii, locuinta in care stai, iubita/iubitul, statutul, oricare dintre acestea iti poate aduce un grad mai mult sau mai putin de stabilitate. Caci termenul este relativ. Poti spune ca te simti stabil sau ca ai ceva stabil datorita celor enuntate mai sus dar te poti trezi dat peste cap daca iti dispare elementul pe care pariasei la ruleta stabilitatii. Te inseala iubita cu care aveai o relatie de mai bine de 5 ani. Se fac reduceri de personal din cauza crizei si ai ramas pe afara. A venit cutremurul si s-a daramat tot blocul in care stateai.
Cred ca un om se poate considera cel mai stabil atunci cand se poate descurca fara ceea ce in ochii lumii ii confera stabilitate. Poate te intrebi de ce mai are nevoie de respectivul lucru daca se descurca si fara el? Ca sa nu faca exceptie de la regula pentru ca stim cu totii cat ii uram pe cei care nu se inscriu in tipare. Ii bagam la colt si ii dam ca exemple negative. Daca unu din 25 e mai rasarit noi il etichetam tocilar si facem ce ne sta in putinta sa-l umilim si sa-l tragem inapoi in mediocritate in loc sa il apreciem si sa incercam sa fim un pic mai mult ca el. Nu zic sa incepem toti sa renuntam la prietene ,joburi si apartamente pentru a ne simti mai stabili,mi s-ar parea sinonim cu intoarcerea la vietuirea in pesteri. Ce vreau sa spun e ca un om trebuie sa invete sa fie descurcaret. N-ai job dar totusi reusesti sa ai cu ce sa-ti platesti chiria si nu,nu infigi umbrele in ochi la metrou in Italia si nu te prostituezi prin Milano. N-ai prietena/prieten,iar manuela nu se pune, si totusi esti sociabil si ai parte de actiune la orizontala. Nu ai un apartament al tau dar nici nu dormi in cutii de carton.
Ei bine, esti doar un adolescent ce sta cu parintii. Parol !!
{Ma simt ca un personaj din "O noapte furtunoasa", un demagog}
Consider ca a te simti stabil reprezinta sa fi impacat cu tine si multumit cu ceea ce ai (trec printr-o perioada zen..asa...). Sa inveti sa te bucuri de orice nimic oricat de neinsemnat ar fi. Par suspect de consum de narcotice...Ar brazde la greu, se vede( il consider urmatorul nivel dupa batutu'campilor) ;))

Ma gandeam zilele astea la niste prieteni de-ai mei si monotonia care s-a cam instalat in relatia lor. Am ajuns la concluzia ca stau unul cu altul din obisnuinta si asta-i tare trist. Inseamna ca nu mai e pic de pasiune intre ei. Ma intreb ce s-ar intampla daca ar aparea si o a-3-a persoana, o ispita. Atunci cred ca si-ar da seama daca sunt impreuna din dragoste (bre) sau doar pentru ca le e frica sa admita ca ar fi cazul sa se desparta. Frica asta de singuratate ne transforma-n paraziti si gazde in acelasi timp, unul pentru altul. Ne strivim intimitatea si o impartim la doi ca si cum ar fi de la sine inteles ca asa trebuie sa fie. Vorba aia:
el:"-Poate azi vreau sa ma uit in tavan fara motiv, singur."
ea:"-Clar,are pe cineva!"

Dap, stabilitatea e tare relativa pentru ca tine de ceea ce-si doreste fiecare dintre noi, imprevizibilii !! Bine ca nu totul in lumea asta e relativ ca altfel am fi devenit toti niste mari speculatori.

Salve !!

Nu am avut curaj sa strig "-Nu va aud!"

2009-05-19T03:27:00.014+03:00

A venit vara,e clar!

Azi mi-au aparut primii pistrui pe nas de la cat am stat la soare. M-am mirat ca prostu' de splendoarea macilor rasariti din verdeata, am fost hipnotizat de verdele ce ma inconjura si apoi am scrutat zarea cautand forme ciudate de nori. Am lasat deoparte prejudecatile si m-am intins pe iarba. Si-am simtit iarba intepandu-ma usor. Si am inchis ochii. Si am auzit glasuri de copii dandu-se in leagane si bazait de albine si vantul gadilandu-mi narile. Uitasem cum e sa te bucuri de fiecare lucru oricat de mic ar fi el. Poate maine acel lucru va fi mai departe de tine cum n-ai fi crezut vreodata.
Azi am fost pret de cateva minute inapoi in timp cand totul era atat de simplu, fiecare zi era doar un alt prilej sa ies afara si sa alerg, sa rad,sa tip, sa descopar lucruri noi si sa ma joc fara griji, fara mustrari de constiinta, fara frustrari.
Azi am fost din nou copil.

Si prietena care m-a insotit a zambit si a stat si ea pe iarba si cu toate ca e mai mica decat mine cu vreo 2 ani, ea nu a simtit nevoia de a inchide ochii nici macar pentru o clipa. A stat acolo si a tacut linistita. Am sperat ca visa cu ochii deschisi? Deodata mi-a spus ca mai bine aveam niste carti de joc. Se plictisise. Am oftat si m-am ridicat. Ma inselasem.

Cate poti trece cu vederea unui prieten bun? Cate ii poti ierta?
Mi-era teama sa spun cuiva ca e prietenul meu cel mai bun. Era ca si cum l-as fi etichetat. Din momentul ala deja aveam asteptari mai ridicate din partea lui si daca ma dezamagea parca ma dezamagea de doua ori mai mult decat un prieten obisnuit. De aceea nu am avut niciodata prieteni foarte buni ci doar prieteni. Oricum sunt putini, putini dar buni.

Zilele trecute am vazut reclama asta de la Pepsi:

"Nu va aud!"
Mi-ar fi placut sa ma fi nascut cu vreo 4 ani mai tarziu.
Imi amintesc ca eram intr-a-12-a la o ora de informatica si profa s-a apucat sa faca un sondaj pentru a afla la ce facultate dorea sa se duca fiecare dintre noi. Stateam in banca si auzeam de constructii,finante-banci,management,drept,limbi straine ...si m-a lovit...nu stiam ce vreau sa fac si am ramas cu ochii privind fix in gol. Ma gandeam la un an liber in care mi-ar fi placut sa calatoresc, sa vad lucruri noi, sa cunosc persoane noi, sa-mi deschid orizonturile ...habar n-aveam cu ce se mananca facultatea. Doar ideea de a schimba zidurile gri ale liceului si bancile tari cu altele ma intrista,ma facea sa ma simt captiv in cercul asta al "invatacelii". Atunci nu am avut parte de timpul liber de gandire necesar si iata-ma acum, dupa 3 ani de tursim, licentiat dar cu aceeasi intrebare-n cap "-Ce vreau sa fac mai departe?". Mi-ar fi placut sa fi aparut reclama asta atunci, sa aud ca nu e neaparat necesar sa fac ce majoritatea face, sa aud ca nu e neaparat musai sa mergi direct la facultate, sa aud ca nu e gresit sa-ti urmezi adevaratele vise, sa fi putut crede ca se pot implini. Poate acum as fi fost in cu totul alt loc si as fi cunoscut alte persoane si as fi vazut alte locuri,lucruri si as fi trait altfel si as fi fost pe calea inspre a-mi trai visul sau chiar l-as fi trait. Dar care e visul meu? L-am ratacit undeva pe drum, pe drumul asta imbacsit cu hopuri si curbe neasteptate...Nu a avut cine sa ma intrebe ce imi place sa fac, unde as vrea sa ajung, sa ma sustina, sa creada in mine sau macar sa ma asculte. Iar acum ma trezesc in fiecare dimineata , ma uit in oglinda si ma intreb cu ce o sa-mi umplu ziua caci am nimic de facut... Chipul ala din oglinda a prins o crusta de monotonie. Cateodata incearca sa schiteze un zambet, isi ridica timid colturile gurii, inspira aer puternic in plamani si isi spune ca totul va fi bine, iar zilele se scurg si anotimpurile incep sa se succeada si simpla intrebare "-Ce mai faci?" are un amar "-Nimic." drept raspuns. Chipul ala e al unui om trist. Chipul ala e al unui om frustrat.

"Speranta nu ne abandoneaza niciodata! Noi suntem cei care o abandonam pe ea!"

Gargaritele au fost cele mai simpatice !!

2009-05-17T21:17:00.027+03:00

Un weekend plin...de intamplari si oameni noi!!

Experimentul asta cu arborele genealogic a trezit in mine o gramada de intrebari. Am ajuns la concluzia ca nu-mi cunosc rudele,familia; a trebuit sa ma gandesc la ce parere am despre parintii mei(divortati),ce cred eu ca gandesc ei despre mine,ce stiu despre bunici,unchi,matusi,relatiile dintre ei. M-am trezit trist pe-o banca pe bulevard, inapt sa raspund. Am fost nevoit sa-mi amintesc evenimente...triste in mare parte si am ramas cu un gust amarui gandindu-ma ca mi-am luat persoanele cele mai apropiate ca si cum mi s-ar cuveni.

Am iesit la o bere cu "psiholoaga" si cativa prieteni de-ai ei. Am trecut de formalitati si am incercat sa fiu sociabil pe cat se poate de mult. Cei de fata nu erau adunati de ici de colo,un avocat,un student la drept,o masteranta in turism, oameni cu diplome. Dintr-o gluma intr-alta am observat ca unul dintre ei aducea a Solcanu . Prima data am crezut ca e la vrajeala si am intrat in hora; haide-o gluma haide doua dar dupa un timp mi s-a parut ca baiatu devenise cam insistent cu privirea. Nu stiam ce sa cred,toata seara fusese o mare gluma culturalizata; oare tipu era pe invers sau doar plin de el si vroia sa-mi testeze rezistenta nervoasa insistand pe un subiect tabu?
No ghini,ma sunasera alti prieteni si am decis sa mergem intr-un club . Pe drum ne-am mai imprastiat,unii obositi, si se face ca am ajuns doar cu Solcanu si o prietena de-a lui,C.. Faza deranjanta era ca baiatu avea in continuare glume-apropouri ce bateau intr-o directie "solcan-iana" si deja incepusem sa ma simt jenat avand in vedere ca acum eram in cercul meu de prieteni. Mi-am facut curaj si l-am intrebat daca e gay. Mi-a raspuns iritat, scarpinandu-se la pula "-Cum,coaie, sa fiu gay?". Tipa care era cu el incerca sa-mi faca semn. Ce sa inteleg? O alta tipa batu un apropo rautacios la adresa gay-ilor. Am tacut toti.
In Soviet , mixa DJ AND ,mixu bun,o prietena era fana, am dat si de alte cunostinte, ma simteam ca acasa,mi-am luat niste whisky si cand m-am intors la masa il aud pe "pretenul" spunand "-S-a intors papusel!" . Cativa preteni deja susoteau. M-am incruntat. Apoi C. imi cere nr.de tel.. Am intrebat-o "-Pt.cine?". Ea a zambit si m-a indeamnat sa raspund la intrebare. Huh ?! I-am zis ca daca e pt.ea, ok, dar daca e pt."pretenu", nici gand. A ras, dar "pretenu" chiar era pe serioase! La un moment dat imi amintesc ca a zis ca o sa-mi afle el cumva telefonu... WTF?! Mi-a ajuns. Nu's homofob dar baiatu' o luase pe aratura si nu vroiam sa fiu nevoit sa recurg la violenta. L-am luat de-o parte, i-am spus ca deja gluma nu mai era gluma, n-am nimic cu el din cauza orientarii sexuale, fiecare face ce vrea, cu cine vrea in patul lui! ...Daca ii tinusem insonul cu glumele o facusem doar de dragul amuzamentului,al situatiei. S-a uitat la mine putin iar apoi mi-a zis ca-mi interpretase gresit glumele . Cred ca incerca sa isi ascunda nesiguranta in spatele mastii asteia agresive. A tacut cateva momente dupa care si-a cerut scuze si mi-a zis ca sunt un tip cool. As fi vrut sa vorbesc cu el despre atitudinea lui dar chiar nu erau nici momentul si nici locul potrivite.
N-am mai stat mult, majoritatea a decis sa mergem intr-un club apropiat unde, surprinzator, am dat de...niste specimene. Summer boy himself era cel mai probabil fumat si in tartacuta lui se afla pe plaja ca altfel nu-mi pot explica bermudele inflorate care le purta. Sa vad un gras expunandu-si suncile pe plaja e una,ma mut pe un sezlong mai indepartat, dar sa il vad alaturi de summer boy intr-un numar patetic de striptease...ahh,just gross !! Puteam sa traiesc fara imaginea asta.
Eram constient ca oamenii din anturajul meu erau pestriti dar se pare ca unii erau de-a dreptul colorati. Unul mai cu mot atentase la beachparty-ul specimenelor, isi ridicase tricoul, era pe val,un mic surfer nocturn in jungla de beton,lumini si wati. Melodiile ii ajutau sa-si expuna talentul ("Fuck Martinez"). Era un adevarat rave al grotescului.
Apropo Evitati Temple !!
Prietena fana DJ AND "uitase" paharul plin ochi cu vodca lipit de mana din clubul precedent noroc ca eram aproape de ea ca mi se facuse sete.
Nu am rezistat mult in atmosfera "de vis" ce se infiripase in fata ochilor mei si am iesit. Credeam ca s-a terminat piesa dar ma inselasem. Piesa nu se termina pana nu canta doamna grasa.
Amicul surfer icni:
"-Ultima data cand am trecut p'aici stiam ca sunt in Ploiesti nu la tara. Acu' cre'ca'n stanga duce direct in Tatarani !!" (aplauze,cortina cade)

In concluzie:
Ploiestiu' n-are cluburi, frate. (nici site-uri n'am gasit pt cele existente)
Romania e inca homofoba si nu's putini cei care isi ascund adevarata sexualitate de frica sa nu fie marginalizati.
"Prostul nu e prost destul pana nu e si fudul!"

P.S.: Pledez vinovat la acuzatia de voyeurism . Am privit cu nerusinare doggy style-ul a 2 gargarite si pe deasupra le-am facut si poze.

Salve !!

Gogosi si elefanti

2009-05-16T01:41:00.003+03:00

Mai greu e inceputul...stau si ma gandesc despre ce sa scriu in prima mea postare pe primul meu blog ..wow. .nu cred ca sunt primul si nici ultimul care se intreaba acest lucru ...in schimb e cert ca mi-am facut blog din lipsa de ocupatie ...de vreo juma de an tot astept o oferta de la o oarecare agentie de munca pentru a pleca in Grecia si observ ca tot intarzie sa apara... dezolant... dar timpul asta petrecut degeaba s-a dovedit totusi util... am stat si am......reflectat... da' nu asa o ora, doua, hai o zi maxim..neahh... luni intregi... la un moment dat ma trezisem pictand si scarpinandu-ma-n barba... m-am uitat in oglinda si m-am simtit ca un refugiat in Tibet in lupta cu temerile interioare, in cautarea linistii absolute... si am cazut din nou in reflectie... ca apoi sa ma intrezaresc printre mormanele de gogosi ce le tot scoteam din tigaie si presaram zahar pudra deasupra lor sau maturand suvitele de par ce lasau in urma lor un craniu infasurat intr-o caricatura numita pretentios:"noul meu look". Si au urmat dansuri nocturne in plina zi,litri de apa dati afara prin porii pielii mele ce s-a curatat de maroniul verii trecute(bronz nu jeg,,,;)) ca mai apoi sa las creionul langa caiet, sa ma indepartez usor de foaie incruntandu-mi sprancenele si mirandu-ma ce mama masii e si invalmaseala aia nedeslusita lasata in urma.... si scociul ala lucind pe perete atarnat intre cartea de vizita de la barul Antika din Lindos si biletul de la Acvariul din Rodos... M-am apucat chiar de pictat...oglinzi.

In concluzie am avut o juma' de an in care a dat talentu' pe post de "conductor" al trenului melancoliei peste tartacuta mea legata fedeles de sinele de cale ferata.

Azi am fost la psiholog...oarecum. M-am intalnit cu o tipa care mi-a fost colega de generala timp de 8 primaveri si cu care am impartit banca timp de 2 clase. Am tinut legatura cu ea in tot timpul ce a trecut . Tipa e la psihologie. M-a mai sunat o data in urma cu ceva timp pentru ca avea nevoie de un "cobai" pentru o tema... atunci ne-am intalnit, m-a pus sa-i desenez un copac si un om si mi-a interpretat "capodoperele"... acum era ceva legat de arborele genealogic. Am fost mirat si totodata entuziasmat; nu stiu cand au trecut 3 ore tot vorbind despre membrii familionului meu, cum ii vad pe fiecare, cum cred eu ca ma vad ei, boli, evenimente marcante, regrete, suparari , planuri de viitor , momente fericite s.a.m.d.. Maine ne intalnim din nou , experimentul nu e gata. E ciudat cum nu am simtit deloc pe tot parcursul discutiei vreo reticenta fata de ea... sa ma simt jenat de vreo intrebare mai personala sau sa simt nevoia sa-mi maschez sinceritatea printr-un zambet fals... Probabil pentru ca o cunosc de atata timp si atitudinea ei calda, zambetul m-au facut sa-i incredintez toate acele informatii atat de deschis.
Oricum, daca vrei sa castigi mai repede increderea cuiva , cand vrei sa obtii ceva de la o persoana anume, cel mai simplu e sa arunci un compliment respectivului/vei , sa-ti pui un zambet pe buze si sa stii sa asculti, reteta perfecta pentru reusita. .

...am auzit ca vine circul in oras pe 21...ma duc sa fac poza cu elefantu':))....oricum mi-am gasit psiholog;) .

In concluzie: "Am Blog!!"

...si data viitoare cand fac gogosi nu mai pun atata faina ca mi-au iesit cat pentru toti locatarii din bloc (si sa tot fie vreo 31 de apartamente in al meu).

Salve !!